Cuauhtemallan
Kwajtemalan |
Cuauhtēmallān [kʷawteːˈmallaːn] (caxtillāntlahtōlcopa: Guatemala /gwateˈmala/ , mayatlahtōlli: Kujatemalja’) īāchcāuhtōca Tlācatlahtohcāyōtl Cuauhtēmallān (caxtillāntlahtōlcopa: República de Guatemala), tlācatiyān tlatēctli Tlahco Ixachitlān, īpan in mictlāncihuātlāmpa, in huēyi īnemiliz ōquichīuhqueh in mayacāyōtl īhuān in visorreynoyōtl; no quipiya in tlapanahuia in ic huēyi āltepētl in Tlahco Ixachitlān, ītēcuacān in Āltepētl Cuauhtēmallān, tlapanahuia in ic chāntīlo tlācatiyān Tlahco Ixachitlān īca ocachi 17 millones chānehqueh.[6]
In mānel ītlāl achi moman, quipiya nepapan immanyōtl, īpal tepētic ītlaīxpayo Cuauhtēmallān, yeh in huāllauh in huēyāīxmaniliztli īxquichca 4220 huēyāīxmanilizpan.[7] Inōn mochīhua penpapan chānchictlapāntli iuhqui in mangletlah in tlacuechahuayān īpan in Pacifico īxquicha in mixxoh cuauhtlah in huehcapan tēpetl. Cuāxōchnāmiqui in cīhuatlāmpa īhuān in michtlāmpa īca Mēxihco, in tlāpcopa īca Belice, in Honduras Āyōllohco (Caribe Huēyātl) īhuān Honduras, in huitztlāntlāpcopa īca El Salvador, īhuān in huitztlāmpa īca in Pacifico Ilhuicaātl. in tlācatiyān quipiya 108 889 km².[1] Ītēcuacān in Āltepētl Cuauhtēmallān ca, īāchcāuhtōca «Yancuīc Cuauhtēmallān In Huehcapanihuiliztli». In āchcāuhtlahtōlli in caxtillāntlahtōlli ca, mānel oncah ōmpōhuallī omōme mayatlahtōlli, in xincatlahtōlli īhuān in garifunatlahtōlli, inihqueh ōn tlahtōlli mati machiah ohuitipolihuizqueh, inīn motlahtōa in tlālxeliuhcāyōpan Izabal.[6] In āxcān Cuauhtēmallān tlālli, quichīhua Ixachitlānnepantlah, in īpan īhuān occān mochīuhqueh un mayacāyōtl īhuān in ōlmēcayōtl. Zatepan in tēpolōliztli ōquichīuh cē cotōncāyōtl īpan in Yancuīc Caxtillān Tlahtohcātēīxiptlahyōtl iuhqui yāōquīzcayacāncāyōtl. Quin ītlācaxoxouhcāyo īhuīcpa Caxtillān īpan 1821, xiuhpan in ōmochīuh un Tlahtohcāyōtl Cuauhtēmallān, ōquichīuh cē cotōncāyōtl īpan in Ic Cē Mēxihcatl Emperadoryōtl in iuhqui īpan in Tlahco Ixachitlān Nenāhuatīliztlācatlahtohcāyōtl; ōcatcah īpan 1847 ihcuac ōmotlalih in āxcˉn tlācatlahtohcāyōtl īhuān ihcuān in tlācatiyān ōquinhualmācāuh īcuāxōchnāmicuān īhuān ōtlahtohcātētītlan īca cequintin huelitini in cemānāhuac. Zatepan in tlacuitlatlāzalli tlapahpatlaliztli īpan 1871 ōmotlalihqueh miec tēpolohtēpacholiztli ahmo tlācatēpachōliztic, īxquichca 1944 in ōmochīuh in Tēahcomanaliztli Cuauhtēmallān īpan 1944. Inīn tēahcomanaliztli ōmoman īxquichca 1954, in xiuhpan tlācatiyān tlapahpatlaliztli tlaōliniliztli ōquitlahtohcātih īhuān ōquinehuilānhuih āltepēhuahyāōyōtl, no motēnēhua "in yāōchihchīuhqui tēīxnāmiquiliztli tlahtic Cuauhtēmallān", ōmochīuh īpan 1960 īxquichca 1996 ihcuac in ītēpachōliz Álvaro Arzu.
Ca ye in mācuilpōhualxiuhpan XXI, ōmotlalih zazan quēnin yeni tētlamahmaquilizzōtl, in quichīhua in ic nāhui tētlamahmaquiliztli in Latinixachitlān.[8] Tēl, in netolīniliztli īhuān in ahmo nehneuhcāyōtl īxmaniliztli oc huehcapan,[9] oc tlapanahuia ihcuac ōmotōcāihcuiloh in yōcoxcānemiliztli tlanemilīliztli īpan 1996.[10][11]
Catyāntōcāitl[Ticpatlaz | Ticpatlaz itzintiliz]
In tōcāitl Cuauhtemallan īpal in nāhuatlahtōllli Cuauhtēmalli īhuān -tlān. In tlaxcaltēcah ōquinhuihhuīcaqueh in caxtiltēcah, ōquintlahtōlcuepqueh miec catyāntōcāitl, in ic hueli huāllauh īpampa in tlahtōlcuepaliztli in cuauhtēmaltēcatlahtōlli Kaqchequelab,[12] in cānin käq quihtōznequi tlāpaltic, che’ quihtōznequi cuahuitl quichīhuah kaqache’ ahnozo kaqche’ quihtōznequi tlāpaltic cuahuitl īhuān in sufijo -[k]el, -yōtl ahnozo tlācatl, īca in plural a[b] quihtōznequi tlāpaltic cuahuitll tlācah. Nō hueli huāllauh īpampa in āltēpetl ītōca Chi Iximche’ in cānin Chi ca -tlān, Ixim quihtōznequi tlaōlli īhuān che’, cuahuitl, in Iximche’ ca in tlahtlacōcuahuitl, in ōmocennāhuaihtoh iuhqui Cuauhtēmallān.[13]
Tlalcemanahuayotl[Ticpatlaz | Ticpatlaz itzintiliz]
Huehcapatlahtolyotl[Ticpatlaz | Ticpatlaz itzintiliz]
Cuauhtēmallān īxeliuhca[Ticpatlaz | Ticpatlaz itzintiliz]
Cuauhtēmallān īxeliuhca | |||
Tlālxeliuhcāyōtl | Chānehqueh | Tlaīxpayōtl | Tēcuacān |
Tlācatlahtohcāyōtl Cuauhtēmallān | 17 613 245 | 108 889 | Āltepētl Cuauhtēmallān |
1. Pani Verapaz | 1 112 781 | 8 686 | Cobán |
2. Tlani Verapaz | 270 521 | 3 124 | Salamá |
3. Chīmaltenānco | 666 938 | 1 979 | Chīmaltenānco |
4. Chiquimollān | 370 891 | 2 376 | Chiquimollān |
5. Petén | 638 296 | 35 854 | Flores |
6. Huāxātōyāc | 158 092 | 1 922 | Huāxātōyāc |
7. Quché | 953 027 | 8 378 | Santa Cruz del Quiché |
8. Itzcuintlān | 701 016 | 4 386 | Itzcuintlān |
9. Cuauhtēmallān | 2 541 581 | 2 126 | Āltepētl Cuauhtēmallān |
10. Āhuēhuētenānco | 1 143 887 | 7 400 | Āhuēhuētenānco |
11. Izabal | 413 399 | 9 038 | Puerto Barrios |
12. Xālāpan | 318 420 | 2 063 | Xālāpan |
13. Xōchiāpan | 436 076 | 3 216 | Xōchiāpan |
14. Quetzaltenānco | 789 358 | 1 953 | Quetzaltenānco |
15. Retalhuleu | 304 168 | 1 856 | Retalhuleu |
16. Zacatepēc | 248 019 | 465 | Huehcāuh Cuauhtēmallān |
17. San Marcos | 1 019 719 | 3 791 | San Marcos |
18. Santa Rosa | 346 590 | 2 955 | Cuilāpan |
19. Sololá | 437 145 | 1 061 | Sololá |
20. Xōchitepēc | 516 467 | 2 510 | Mazātenānco |
21. Totōnicāpan | 476 369 | 1 061 | Totōnicāpan |
22. Zacaāpan | 221 646 | 2 690 | Zacāpan |
Cequin tlatilantli[Ticpatlaz | Ticpatlaz itzintiliz]
Amoxtiliztli[Ticpatlaz | Ticpatlaz itzintiliz]
- CHĪMALPAHIN, Cuāuhtlehuanitzin; LOCKHART, James; SHROEDER, Susan īhuān NAMALA, Doris. Annals of his time. Stanford University Press, 2006. (Inglatlahtōlli - Nāhuatlahtōlli)
- CHĪMALPAHIN, Cuāuhtlehuanitzin. Las ocho relaciones y el memorial de Colhuacan. (Caxtillāntlahtōlli - Nāhuatlahtōlli)
Toquiliztequitl[Ticpatlaz | Ticpatlaz itzintiliz]
- ↑ 1,0 1,1 Nemachiyōtīlli:Cita web
- ↑ Nemachiyōtīlli:Cita web
- ↑ 3,0 3,1 3,2 3,3 Nemachiyōtīlli:Cita web
- ↑ Nemachiyōtīlli:Cita web
- ↑ Nemachiyōtīlli:Cita web
- ↑ 6,0 6,1 Nemachiyōtīlli:Cita publicación
- ↑ Nemachiyōtīlli:Cita web
- ↑ Nemachiyōtīlli:Cita web
- ↑ Nemachiyōtīlli:Enlace roto
- ↑ Nemachiyōtīlli:Cita web.
- ↑ Nemachiyōtīlli:Cita publicación
- ↑ Nemachiyōtīlli:Cita publicación
- ↑ Nemachiyōtīlli:Cita publicación