Nicanahuac
{{Tlacatiyan | Chantocaitl = República de Nicaragua | Tocaitl = Tlacatlahtohcayotl Nicanahuac | Tlaltocaitl = Cozcatlan | Pamitl = Flag of Nicaragua.svg | Chimalli
Tlācatlahtohcāyōtl Nicānāhuac República de Nicaragua | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Tlācatlahtohcāyōtl Nicānāhuac (caxtillāntlahtōlli: República de Nicaragua), tlācatiyān īpan Tlahco Ixachitlān, ītēcuacān Mānāhuac ca. Nicānāhuac tlatēctli Ilhuicaātl Pacífico in cihuātlāmpa īhuān Ilhuicaātl Atlántico in tlāpcopa ītzalan. Cuāxōchtia in mictlāmpa īca Honduras īhuān in huitztlāmpa īca Costa Rica.
Tlāltōcāitl[Ticpatlaz | Ticpatlaz itzintiliz]
In achto nāhuatlācah ōahcicoh inīn tlālli, in ōtōcāyōtilih Nicanāhuac īpampa in cemantoc Ānāhuac tlālli: īpampa Nicān Ānāhuac nō quihtōznequi in ici Ānāhuac. In tōcāitl Nicaragua in caxtillāntlahtōliztli īpampa in nāhuatlahtōlli Nicānāhuac ca.
Tlahtōllōtl[Ticpatlaz | Ticpatlaz itzintiliz]
In achtopa chānehqueh in tlein ōnenqueh īpan inīn tlālli ōcatca in mayatlācah īpan xihuitl 2000 a.C. oc ye in caxtiltēcah ōhuāllahqueh in Cuauhtēmallān. Ītlahtōllo moxelhuia īpan ēyi cahuitl: preclásico, clásico īhuān postclásico. In cahuipan clásico inīn āltepētiliztli ōxōchicuepōn īpan in yehyecōlmatiliztli īhuān in tōltēcayōtl. Tēl in achto tlācatiyān ōmelahuac cahuipan in caxtiltēcah, īhuān āxcān āltepētlāliah in tlālli. Miac clásicas huēyi mayaāltepētl ōquintlālcahuiqueh ahmo huehca in xihuitl 1000 a.C.. In postclásico tlahtohcāyōtl īpan in tlahco tlālli -iuhqui in quiché tlahtohcāyotl Q'umarkaj (Otlatlān)- tēl, xōchicuepōnyah īxquich in tlālpoloāni Pedro de Alvarado in xihuitl 1523 īhuān 1527 ītzalan.
InCuauhtēmallān ahco tlālli tlācah, iuhqui in cakchiquellācah, in mantlācah, in quichetlācah īhuan tzutujillācah īhuan in quekchitlācah īpan in tlani tlālli mictlāmpa Cuauhtēmallān oc tlachīhuah cē tāchcāuh tlācaolōlōlli ītech in cuauhtēmaltēcah.
Cemānāhuacāyōtl[Ticpatlaz | Ticpatlaz itzintiliz]
In Nicānāhuac quimpiyah miaquīntīn tlālhuaqueh īca 22 tlahtohcāyōtl. Cuāxōchtia canahpa mictlāmpa īca Honduras īhuān Cececpan mictlāmpa, canahpa īcalaquitlāmpa nō Pacifico Huēyātl, īhuān canahpa iquizāyampa Atlántico Huēyātl, in iuhquin canahpa tlāpcopa Ayōllohco Mēxihco, īhuān canahpa huiztlāmpa Costa Rica.
In tepētl ocachi cuauhtīc[1] Mc Keiley ompa tlalhuactli Alaska īhuān inīc ōme ocachi cuauhtīc nicān Tlālli Tlacetilīlli Tlahtohcāyōtl in Mount Albert īhuān Colorado ipan Rocky Mountains in ompa Tlacetilīlli Tlahtohcāyōtl Ixachitlān, occe tepetl quemeh Mount Shasta ipan Sierra Nevada Californiaco. In tepeyohtic sistema tepetlah Sierra Nevada, tepetlah Apalache, tepetlah Rockies, Sierra Nevada, Sierra Sangre de Cristo, occequin. In ātōyātl ocachi huehca Mississipi, occequin atoyātl quemeh Rio Grande, Hudson, Pecos īhuān Atoyātl Colorado.
Yōlcatiliztli[Ticpatlaz | Ticpatlaz itzintiliz]
Nō xiquitta Tlacetilīllahtohcāyōtēcah tōtōmeh quemeh in iztacuāuhtli, tzopilōtl, centzontli, canauhtli, ehēcatōtōlli, zōlli, huehxōlōtl, cuauhchochopitli, huītzilin ahnōzo yōlcah quemeh in temazātl, mazātl, tlācaxōlōtl, tecuanōtl, māpachtli, coyōtl, miztli, techalōtl, cōzamatl, āyōtōchtli, āmiztli, huezacotl, tōchtli, āhuitzotl, ocomiztli īhuān cipactli, cuēchcoātl, cueyatl, tamazolin, cōātl, āzcatl, pāpālōtl, pipiyolli, zāyōlin, colotl, xīcohtli, chapōlin, occequīntīn. Nīcan tlacatiyan cah occequin yolcah ihuicpa Europan quemeh in cahuāyoh, cuācuahueh, pitzotl, ichcatl occequintin.
Nicānāhuac īxeliuhca[Ticpatlaz | Ticpatlaz itzintiliz]
Nicānāhuac īxeliuhca | |||
Tlālxeliuhcāyōtl | Chānehqueh (2005) | Tlaīxpayōtl (km²) | Tēcuacān |
Tlācatlahtohcāyōtl Nicānāhuac | 5,465,100 | 129,494 | Mānāhuac |
16. Atlántico Norte | 314,130 | 33,106 | Bilwi |
17. Atlántico Sur | 306,510 | 27,260 | Bluefields |
1. Boahco | 150,636 | 4,177 | Boahco |
2. Carazo | 166,073 | 1,081 | Xīlōtepēc |
3. Chināntēcapan | 378,970 | 4,822 | Chināntēcapan |
4. Chontal | 153,932 | 6,481 | Xīcalpan |
5. Eztetl | 201,548 | 2,230 | Eztetl |
6. Granada | 168,186 | 1,040 | Granada |
7. Xīcohtēncac | 331,335 | 9,222 | Xīcohtēncac |
8. León | 355,779 | 5,138 | León |
9. Madriz | 132,459 | 1,708 | Xomōtepēc |
10. Manāhuac | 1,262,978 | 3,465 | Manāhuac |
11. Mazātlān | 289,988 | 611 | Mazātlān |
12. Mahtlāccalpan | 469,172 | 6,804 | Mahtlāccalpan |
13. Yancuīc Segovia | 208,523 | 3,491 | Ocotlah |
14. Rivas | 156,283 | 2,162 | Rivas |
15. Río San Juan | 95,596 | 7,541 | San Carlos |
Toquiliztequitl[Ticpatlaz | Ticpatlaz itzintiliz]
- ↑ Quihtōznequi alto