Nantzintetl

Īhuīcpa Huiquipedia, in yōllōxoxouhqui cēntlamatilizāmoxtli

Nemachiyōtīlli:Yancuictlahtolli

Ceh nantzintetl in ihuic helio.

Nantzintetl[1] nozo achitotontzin[2]. (Latintlahtolcopa: atomum. Helenoyantlahtolcopa: ἄτομον, in tlein ahmo quipiya tlacontoncayotl. Noihuan: in tlein ahmo xelihuini). Axcamilhuitl momati in nantzintetl moxeloa.

Mamalohmecatl in itzalan atzintetl ihuan tecolnantli: metano.
Nantzintetl itlacopinaliz in ihuic Rutherford
Matlatzintetl in ihuic fullereno, inic yei yuhcayotl ahmocuepani in ihuic Teconalpeuhcayotl in itepotzco in tlatayatl ihuan in teconalli
Mecatzintetl in ihuicpolietileno, ceh tecololli.

In ihcuac ome ahnozo cencah nantzintetl mocencahua ihuan in iyolxic[3] quiyahualoa ome mamaltzintetl[4], ahnozo ixachi tlaontli [5] in ihuic mamaltzintetl, mochihua ceh mecatzintetl [6] nozo Matlatzintetl [7], intla inin ome mamaltzintetl mochihua ceh mamalohmecatl [8] in itzalan mochi in nantzintetl.

In iyolxic in nantzintetl quipiya in 99.99% in ihuic in nacayoyotl [9] . Ihuan in quipiya ahmamaltzintetl [10] ihuan yecmamaltzintetl [11] Ceh mixtli in ihuic yaomamaltzintetl[12] quiyahualoa in ica in 0.05% in ihuic in nacayoyotl.

Iyolxic in nantzintetl ca in tlahcac [13] itlacotoncayo. Imamal ca yectic. Ihuan quipiya achi mochi inacayoyo. Tel cencah tepiton: achi mahtlacpoalpolpa oc ye tepiton (in ica arabiatlapoalli). In yolxictli moyectlalia in ica yecmamaltzintetl ihuan ahmamaltzintetl.

In imix in yaomamaltzintetl mozaloa on ihuic in yolxictli in ica ceh tepoznotzalchicahuacayotl [14]

In nantzintetl iyolxic[xikpatla | xikpatla itsintlan]

In moyectlalia in ica in yolxictzintetl [15]:

  • In yecmamaltzintetl. Inacayoyo ca 1,67262 × 10–27 kg. Imamal motoca tzintemamalli [16] nozo 1,602 176 487(40) × 10-19 culombios.
  • In yaomamaltzintetl. Inacayoyo ca 1,67493 × 10–27 kg.

In yolxictli in tlapanahuia inic cemani ca in iyolxic in atzintetl (H) [17] in quipiya zaniyo ce yecmamaltzintetl. In iyolxic in tonaltzintetl (He) moyectlalia in ica ome yecmamaltzintetl ihuan ome yaomamaltzintetl. In quezqui in yecmamaltzintetl in quipiya ce nantzintetl motoca nantzintetlapoalli[18] in tlein mihcuiloa in ica in caquizchiotl Z in itzintlan ihuan in iopoch in tzintematilizmachiotl [19]. In ica on monelixmati [20] in ihuic occe tzintetl. Ipampa on, in nantzintetlitlapoal in ihuic in atzintetl ca 1 (1H) ihuan in ihuic in tonaltzintetl, 2 (2He).

In mochtic itlapoal in yolxictzintetl in quipiya ceh nantzintetl motoca nacayoyotlapoalli [21]. Mihcuiloa in iicpac ihuan in iopoch in nantzintetlitlapoal, in ica in caquizchiotl A. Ic, in nacayoyotlapoalli in ihuic in atzintetl ca 1 (1H), ihuan in ihuic in tonaltzintel, 4 (4He).

Mihtoa neneuhcatzintetl [22] on ihuic in nantzintetl in ica neneuhqui tlapoalli in ihuic yecmamaltzintetl ihuan ahneneuhqui tlapoalli in ihuic ahmamaltzintetl. In ehecatzintetl quipiya yei neneuhcatzintetl: protio (1H), deuterio (2H) ihuan tritio (3H).

In tepoznotzalchicahuacayotl[xikpatla | xikpatla itsintlan]

In quenin in yecmamaltzintetl quipiya yecmamalli, in ixachi yecmamaltzintetl ca monequiniz huehcaquizaz, yeceh ahmo iuh mochihua. Ipampa on in nantzintli itlacopinaliz in ihuic Thomson omotlaz ihuan mohuelcaqui in nantzintli itlacopinaliz in ihuic Rutherford.

In ica inin nantzintetl itlacopinaliz in yaomamaltzintetl yauh ipan ceh yahualohtli [23].

Nantzintetl itlacopinaliz in ihuic Bohr

Yeceh omottac ca in yaomamaltzintetl yequeneh huetziniz iicpac in yolxictli in ipan inin nantzintetl itlacopinaliz. Iuh mochihuazquiaz ipampa ca in mamalchicahuacayotl mocehuiz. Ihuan huelquiza occe nantzintetl itlacopinaliz: in nantzintli itlacopinaliz in ihuic Bohr. Ceh tlathuiltzintetl[24] huelquiza in ihcuac ceh yaomamaltzintetl pano in ihuic ceh yahualohtli on ihuic occe yahualohtli.

  1. [1]quihtoznequi átomo. Inin tlahtolli huitz in ihuic tzintetl (piedra angular, partícula esencial, partícula elemental nozo partícula) ihuan nantli (madre, el origen), in tlein quiyectlalia in mochi in ipan tlalticpactli (partícula esencial que está en el origen, al principio).
  2. [2] quihtoznequi lo pequeñísimo. Xiquitta: Manuel Rodríguez Villegas, Aulex -Diccionario Español - Náhuatl en Línea (2006). (
  3. [3] quihtoznequi su núcleo. Inin tlahtolli huitz in ihuic yollotl (corazón) ihuan xictli(ombligo). In tlein quihtoznequi punto del centro. (yancuictlahtolli).
  4. [4] quihtoznequi partículas con carga. Inin tlahtolli huitz in ihcuic in ixcahuilli mama (cargar) nozo mamalli (carga) ihuan in tlahtolli tzintetl (yancuictlahtolli).
  5. [5]quihtoznqui par(yancuictlahtolli).
  6. [6] quihtoznequi molécula nozo partículas en cuerda. (yancuictlahtolli)
  7. [7] quihtoznequi macromolécula nozo partículas en red. (yancuictlahtolli)
  8. [8] quihtoznequi enlace covalente (yancuictlahtolli). Inin tlahtolli huitz in ihuic ohtli (paso, camino) ihuan mecatl (cuerda, lazo), in tlein tictocayotia enlace; ihuan mamalli (carga).
  9. [9] quihtoznequi masa (yancuictlahtolli). Inin tlahtolli huitz in ihuic nacayotl (cuerpo) ihuan yotl , in tlein tictocayotia lo que forma, integra o compone el cuerpo. Ihuan Huehcanyoyotl quihtoznequi materia nozo lo que ocupa el espacio. Inin tlahtolli huitz in ihuic huehcanyotl (espacio).
  10. [10] quihtoznequi neutrones (yancuictlahtolli). Inin tlahtolli huitz in ihuic ahmamalli (sin carga) ihuan tzintetl (partícula).
  11. [11] quihtoznequi protones (yancuictlahtolli). Inin tlahtolli huitz in ihuic yectic (positivo, bueno) nozo yecmamalli (con carga positiva) ihuan tzintetl (partícula).
  12. [12] quihtoznequi electrónes (yancuictlahtolli). Inin tlahtolli huitz in ihuic yaotic (negativo, contrario) nozo yaomamalli (con carga negativa) ihuan tzintetl (partícula).
  13. [13] quihtoznequi central. Inin tlahtolli huitz in ihuic tlahco ihuan -cac (tlahtohualli).
  14. [14] quihtoznequi fuerza electromágnetica. Inin tlahtolli huitz in ihuic chicahuacayotl (fuerza) ihuan tepoznotzalli (electromágnetica). Xiquitta: tepoznotztli.
  15. [15] quihtoznequi nucleones nozo partículas del núcleo. Inin tlahtolli huitz in ihuic yolxictli (núcleo) ihuan tzintetl (partículas). Xiquitta: tepoznotztli.
  16. [16] quihtoznequi carga elemental. Inin tlahtolli huitz in ihuic mamalli (carga) ihuan tzintetl (partícula del origen, de la base o elemental).
  17. [17] quihtoznequi hidrógeno. Inin tlahtolli huitz in ihuic atl (agua) ihuan tzintetl (partícula esencial). Xiquitta: ehecatzintetl nozo oxígeno.
  18. [18] quihtoznequi número atómico. Inin tlahtolli huitz in ihuic tlapoalli (número) ihuan nantzintetl (átomo).
  19. [19] quihtoznequi símbolo químico. Inin tlahtolli huitz in ihuic machiotl (señal, símbolo) ihuan tzintematiliztli (ciencia de las partícula elemantales o química) ahnozo tzinteyotl (aquel conjunto que forman las partículas elementales.)
  20. [20] quihtoznequi se identifica (con precisión). Inin tlahtolli huitz in ihuic ixmati (conocer) ihuan nelli (cierto, exacto).
  21. [21] quihtoznequi número másico. Inin tlahtolli huitz in ihuic tlapoalli (número) ihuan nacayoyotl (masa).
  22. [22] quihtoznequi isótopo. Inin yancuictlahtolli huitz in ihuic neneuhqui (mismo nozo igual) ihuan tzintetl (partícula elemental nozo elemento).
  23. [23] quihtoznequi órbita. Inin yancuictlahtolli huitz in ihuic yahualtic (circular nozo curvado) ihuan ohtli (camino nozo vía).
  24. [24] quihtoznequi fotón nozo partícula elemental de la luz. Inin yancuictlahtolli huitz in ihuic tlathuilli (luz) ihuan tzintetl (partícula elemental).